Buna vestire

Adesea ma gandesc si tare-as vrea...

 

8 MARTIE

Am putea spune ca Ziua mamei se serbeaza inca de pe vremea grecilor antici. In fiecare primavara, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

In Anglia anilor 1800, a fost mentionata “Duminica mamei”, serbata in a patra duminica de la inceperea Postului Pastelui.

Cumva o Zi a Femeii a numit Organizatia Natiunilor Unite, prin Adunarea sa Generala in anul in care eu, mama ta, m-am nascut. Ziua a fost intitulata ca Zi a Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala. Deci, feminismul anilor "70 face ca Ziua internationala a Femeii sa fie recunoscuta oficial în 1977.

O porumbita alba, zburand din zare-n zare...

Insa, cu mai multi zeci de ani inainte de aceasta semnatura, prin 1917, in Rusia, femeile comuniste ruse au semnat un act de nastere a actualei zile dedicate femeii - ziua de 8 martie - motiv pentru care aceasta zi este asociata cu comunismul. 

Femeile cereau dreptul la vot si isi doreau pace si revenirea sotilor de pe front. Aceasta zi a fost folosita, ulterior, in scop de propaganda pentru a demonstra ca numai in acest tip de oranduire sociala femeia poate fi apreciata la adevarata ei valoare.

In Romania, Ziua Mamei a fost, in schimb, declarata sarbatoare publica incepand din 2010 si este sarbatorita in prima duminica a lunii mai.

In aceasta zi se obisnuieste ca barbatii sa daruiasca flori si mici cadouri femeilor din viata lor: sotiilor, iubitelor, mamelor, bunicelor, fiicelor si colegelor. In Romania si Bulgaria, se pastreaza obiceiurile de dinainte de caderea comunismului, cand, de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii faceau cadouri mamelor, bunicelor, invatatoarelor si profesoarelor.

Celei mai dragi dintre cei dragi...

Ce imi amintesc eu:
- cum ne pregateam mereu pentru fotografia anului. Eram pusi in fata unei panze colorate. Eu ma straduiam sa zambesc, dar sa fiu si serioasa, ma straduiam ca expresia fetei mele sa arate dragostea pentru mama, dar si emotiile ce ma incercau in fiecare an in aceste clipe, deoarece era ritualul prin care ii aratam mamei cat o iubesc;
- cum confectionam din hartie alba sau cartonata diverse felicitari, de fiecare data diferite, de fiecare data altfel croite ori altfel colorate, dar de fiecare data cu aceeasi dragoste imensa;
- cum radeam de tata ca nu avea de cand sa ii ia mamei nici macar un buchet de flori. Eu eram mica. Nu eram femeie, nu eram mama. Si pe atunci doar doamnele mai mari (mamele) erau indreptatite sa primeasca flori si cadouri. Intr-un an tata i-a dat mamei si de 1 martie si de 8 martie si de ziua ei: ghiocei. Si anul urmator la fel. O perioada numele sau a devenit: Ghiocel. Pentru ca, suferind de imaginatie, ii lua mamei, cu fiece ocazie, un buchet e ghiocei. :)
- cum pregateam cate o strofa sau o poezioara pe care o spuneam cu emotie, la serbarea de Ziua mamei.

Mama buna, mama draga....

VERSURI ramase in minte din aceasta perioada:

M-a-nvatat ca sa nu mint,

M-a-nvatat sa nu m-alint,

Sa nu stiu ce este frica,

Toate m-anvatat mamica.

Mama buna, mama draga,

Te-oi iubi o viata-ntreaga,

Pentru tot ce ai facut,

Pentru ca tu m-ai crescut.

Nici in lume, nici in soare

Mama n-are asemanare.

Viata si-ar da pentru mine,

Doar sa vada ca mi-e bine.

Ca o zana ma-ngreijeste

Si de rele ma pazeste.

Mama buna, mama draga,

Te-oi iubi o viata-ntreaga,

Pentru tot ce ai facut,

Pentru ca tu m-ai crescut. 

Adesea ma gandesc si tare-as vrea

Sa nu imbatraneasca mama mea,

Sa stea asa, ca azi, ca ii sta bine

S-o vad intotdeauna langa mine.

Eu stiu ca pentru truda ei cea mare

I-am daruit doar flori si-o sarutare,

Dar tare-as vrea acuma, cu tandrete,

Sa-i daruiesc un dram de tinerete.

Despre tine, fiica si viitoare mamica, iata ce am scotocit prin chinezarii zodiacale internaute: Tigru de metal.

Cate ceva despre acest animal: este energic si dinamic (o, daaaa!!!). 

Nu sta prea mult pe ganduri inainte de a trece la fapte (un soi de kamikaze, asa esti), dar nu intelege de ce i se reproseaza uneori ca este impulsiv. Pe de alta parte, este curajos si tenace (ti-am aratat cum te cocoti peste tot, pe scaunele de oameni mari, pe masutele di sufragerie, cum intorci scaunelele tale cu fundul in sus si le conduci ca pe o masinuta?!), nu suporta jumatatile de masura (primesti sau nu primesti ceea ce ceri, cale de mijloc nu exista, te superi si pleci). Tigrul doreste sa fie mereu in centrul atentiei (desi timida pentru inceput, cand intri in atmosfera, te transformi in magnet) si nu suporta constrangerile (foarte evident la tine" tipi de ne asurzesti!). In general, prudenta si chibzuinta nu il caracterizeaza (sincer, speram sa semeni tatalui tau, mai calculata, dar ma multumesc ca esti frumoasa;)).  

Nativul din zodia Tigru este sincer, afectuos si generos. Are un excelent simt al umorului, datorita caruia poate fi un companion foarte agreabil in societate. Principalele defecte ale unui Tigru sunt incapatanarea si impulsivitatea (suna bine si toata astea, mai putin finalul, dar ai cu cine semana).

Nume chinezesc: Hu

Polaritate: Masculina (Yang)
Element: metal

Drectie: Est, Nord-Est
Culoare potrivita: Verde, alb, albastru, galben
Piatra potrivita: Safir, agata albastra
Numarul norocos: 2, 3, 9, 15, 23, 31, 49

17-18 martie  - VINE PRIMAVARA astrologica!

Sambata, in prima zi de primavara resimtita pretutindeni (meteorologic si ca stare de spirit) eu, mama ta, m-am bucurat de a treia sedinta de rasfat, un dar primit de la un Mos Craciun mult prea darnic. O ora si jumatate la un salon de frumusete, o intalnire cu luxul unui timp petrecut doar pentru mine, pentru un corp si o minte de mama obosita, dar fericita. 

Notiuni precum: peeling, masaj la talpi, drenaj limfatic, masaj de relaxare sunt lucruri pe care le vei descoperi si tu, cand vei mai creste putin. Rasfatul din zori de zi a fost dublat de plimbarea in doi: tu si tata. Un iaurt cu cereale integrale administrat cu greu la micul dejun, trei ture de lac (in parcul nostru drag), un somn de niciun ceas in manduca noastra - iata cum am petrecut noi trei, dimineata primei zile de week-end. Mama si-a facut de cap! Tu te-ai plimbat cu tata!

Si ceva HRANA trupeasca si sufleteasca:

O ciorba cu galusti, o fasole batuta si o salata beouf, paine de casa, prajitura cu visine, de casa si ea, o iesire la joaca intr-un alt cartier - iata dupa amiaza noastra.  

Gazde: Irina si Ioana.

Asadar, petrecem o a doua jumatate de zi impreuna, toti trei. Alaturi de cele 2I.

Un loc de joaca din Drumul Taberei.

Nisip si pietre.

Leagane si tobogane.

Zambete, soare si voie buna.

Micuta Irina te-a invatat cum sa urci scarile la tobogan si cum sa te asezi pentru a aluneca in voie, dar in siguranta.

Asa trebuie sa te dai si tu, Victoria!

Slujba de duminica, o intalnire cu Petru si Pavel si parintii lor, cateva minute agreabile petrecute alaturi de acestia - un inceput promitator de zi! Daca mic-dejunul nu a fost nici astazi o reusita, macar viata sociala a unei noi zi primavaratece s-a scurs minunat!

Si de ceva HRANA avem nevoie:

Paste integrale cu nuci, seminte si fructe (un mic dejun complet):

- paste integrale fierte 15' si trecute prin apa rece (ca sa nu se lipeasca)

- un pumn alune de padure si nuci braziliene (rasnite)

- cate o lingurita de: seminte in, chia si susan

- un pumn coacaze deshidratate (hidratate 30')

- o lingurita miere de mana

Doua castroane pline: mami si tati au mancat pe saturatelea!

Victoria - mai mult NU, decat DA! (poate maine).

Smoothie laptos:

- 400 ml apa

- 1/2 mango (restul se stricase)

- 1 mar (atat mai aveam)

- 1 lingura faina canepa (seminte canepa rasnite)

- 2 pumni caju crud (hidratat 2-3 ore)

- 1 lingura miere poliflora (zaharisita) de la mami-Kory

- 2 linguri seminte de pin (rasnite odata cu canepa)

- 1 lingurita unt cacao (dat pe razatoare)

Blender, brm, brm 2' => un smoothie pe placul TUTUROR!

Ornat cu merisoare (congelator) si coacaza (deshidratate).

Uite-ma, Victoria!

Victoria, Victoria...

Parasim locatia primei activitati din zi (slujba de duminica) victoriosi ca, in sfarsit ai primit (cu greu) impartasania. Si dupa putina joaca si cateva imbratisari cu cei 2P si ai lor parinti frumosi si buni, plecam spre un targ de produse traditionale in aer liber, loc unde iti faci mini-somnul de frumusete. Nicio ora de stat pe banca, frunzarit telefoanele si adulmecat aer, lumina si soare! Dormi ca un inger...

HRANA pentru pranz: mancarica de legume cu quinoa (ceapa verde, usturoi verde, dovlecel, ardei gras rosu, sos de rosii, telina verde). Nu cea mai reusita mancare. Dar important era sa iesim din casa cat mai repede!

Si iar: Victoria, Victoria....

Din nou Irina, Ioana, in peisaj si Ionut, ne revedem cu cei 3I! Evadam din nou! De data aceasta in parcul nostru.

Un parc plin de oameni pare sa desprinda parca dintr-un alt film peisajul cu care ne obisnuiseram de cateva luni. Urme de zapada pe alei amintesc ca acum o luna ne bucuram (da, noi ne-am bucurat) de cea mai mare zapada a ultimilor 25 de ani. Grele incercari pentru altii, mare bucurie pentru cei mici!

"Eu stiu sa ma urc si-n leagan!"

O seara incheiata cu pizza intr-o locatie de cartier. Pizza buna, pizzeria plina, masa de la geam, lipsa din meniu a aproape orice, servire greoaie, mutre acre, oameni galagiosi, si ceva fum, aglomeratie. Nu a fost un lux, insa a fost inca un timp de calitate petrecut cu cei 3I. Importanta este dragostea! :)

S-a lasat cu lacrimi dure

Seara incheie un week-end dinamic: "Salutare! Sunt din nou matusica. Petru are 4 kg si 54 cm, e dulce si somnoros. Mama lui e o minunata, l-a nascut natural, fara anestezie. Noroc cu mamiceala ta de pe net ca am incurajat-o sa nasca la termen si cat mai natural, nu provocat, cum ii propusese dr ei care sambata a plecat din tara". 

Si sufletul se umple cu bucurie ca pic cu pic face o mare de mamici frumoase si sanatoase! Ce bine ca doctorul a plecat din tara! :) Felicitari Mama de Petru! Felicitari Matusa Cristina, Mama de Clara!

Sambata noaptea si duminica seara am urmarit doua filme-discurs (sub imboldul sfaturilor primite de la Mama celor 2P). Am asezat in creieras, si inca procesez, informatii despre veganism din motivatie etica. Pentru putini acest stil de viata este o problema de constiinta, iar cei care aleg sa fie vegani din motive etice nu vor sa manifeste specisism, altfel spus un rasism al speciilor, adica modul prin care omul ca specie se considera superior tuturor confratilor pamanteni:) care fac parte din alte specii decat cea umana. Niste informatii pe care le stiam, dar nu le constietizam. Pana acum nu m-a preocupat sa privesc filme documentare de acest gen.

Ca fapt divers, iata trei exemple exemple de persoane care au adoptat aces stil de viata: Celebrul proprietar de imobile si cazinouri din, Steve Wynn. Averea lui depaseste 1,5 miliarde de dolari. In 2009, Steve se afla printre primii 500 de bogatasi din lume. Steve a trecut la dieta vegana doar în 2010, dorind sa creeze cele mai bune conditii pentru imunitatea sa, in scopul de a-si recupera vederea.

Cel mai tanar este, Isaac Biz Stone de 36 de ani, care este unul dintre fondatorii celebrului Twitter. Averea lui este estimata la un miliard de dolari. 10 ani in urmă Biz a fost martor la o actiune ecologica, organizata de Farm Sanctuary, din care s-a intors vegan. Stone a organizat pranzuri vegane gratuite pentru tot personalul Twitter din San Francisco si este promotor al alimentelor vegetariene în cantinele scolare.

Ultimul vegan - primul politician, Bill Clinton. De altfel, se crede ca printre politicieni sunt relativ putini vegetarieni. Bill Clinton, preocupat de deteriorarea functionarii inimii sale din cauza alimentelor nocive, a trecut la o dieta vegana relativ usor. Intr-un timp scurt, dlui s-a întors la greutatea lui, pe care a avut-o în timp de studentime la Universitate.

Pana una alta, sa ii cantam La multi ani Adela-Mariei noastre care pe 22 martie a facut 3 anisori!

Si poate mai devreme de urmatoarea aniversaream sa ii fac si ei un tortulet pentru copilasi cum a fost acest prim tort raw al meu (cel din imagine).

Ma bucur ca in sfarsit am mai pierdut o noapte ca sa iti scriu. Tatal tau deja m-a certat prin somn. Poate am sa-ti povestesc de invazia de gravidute din jurul meu, despre racelile la moda (ce ne-au ocolit, Doamne ajuta!), despre nazbatiile tale si saptamana noastra vesela si activa, despre echinochitiu de primavara, despre castroane sparte si alte nimicuri voioase!

Si despre Buna vestire, Ziua mamei in ortodoxie (24 martie pentru anul acesta).

 

Afara este lumina, am trecut la ora de vara (ce o mai fi si aia?! O sa-ti povestesc...). 

Te pup, fata mea!

Febra anotimpurilor

Draga mea turturica vesela,

Povestea martisorului

Astazi este 1 martie 2012 - ziua martisorului

"Martisorul" este obiceiul ce dateaza de pe vremea romanilor, care sarbatoreau pe 1 martie “Matronalia”, zi dedicata zeului Marte. Acesta patrona atat agricultura, cat si razboiul, iar sarbatoarea coincidea cu solstitiul de primavara. Copiii romani purtau la gat monede gaurite, insirate pe un fir impletit alb-negru sau alb-rosu. Moneda era, dupa rangul purtatorului, de aur, de bronz sau de argint si aducea noroc. Culorile simbolizau, in acest caz, iarna si primavara sau pacea si raboiul.

Altii spun ca cele mai vechi martisoare au aparut in zona Mehedintiului si au fost faurite acum 8000 de ani de catre geti. Podoabele erau pietricele albe si rosii, insirate pe o ata de asemenea bicolora. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. In vechime, martisoarele erau tinute la mana sau la gat pana cand incepeau sa infloreasca pomii,  apoi erau legate de crengi, pentru a asigura o recolta bogata.

Apus de iarna

Ata varianta: firul alb-rosu ar simboliza uniunea dintre barbat si femeie. 
Daca rosul focului, al sangelui si al soarelui era asociata femeii, albul era specific intelepciunii barbatului. 
Rasucirea celor doua fire sugereaza unirea eterna a celor doi, intr-un ciclu nesfarsit.

Rosu ca focu'

Legenda Babei Dochia (babele se sarbatoresc intre 1 si 9 martie) avea o fata vitrega pe care nu prea o iubea. Intr-o zi geroasa de iarna, femeia a trimis-o la rau si i-a cerut sa spele o haina neagra pana cand devine alba. Fata a incercat din rasputeri, dar nu a reusit. Atunci a aparut Martisor, un tanar chipes, care i-a oferit o floare magica. Cand a ajuns acasa, fata vitrega a fost uimita sa vada ca panza devenise alba. Vazand floarea din parul fetei, Dochia a crezut ca a venit primavara si a plecat cu turma de oi pe munte. Incalzindu-se de la urcus, batrana a lepadat pe rand cele noua cojoace pe care le purta. Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor: “Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala” a grait el, “tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele haine in raul inghetat.” Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre (vezi Babele din masivul Bucegi). De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.

Soarele a coborat odata pe pamant sub forma de o fata frumoasa. Asa incepe o alta legenda! Un Zmeu rau a rapit-o si a inchis-o in palatul lui. Nimeni nu se incumeta s-o salveze si timpul s-a oprit in loc, in tristete si intuneric, pana cand un tanar voinic a plecat in cautarea palatului. El s-a luptat cu Zmeul si a eliberat fata, insa a fost ranit. Sangele i s-a scurs pe zapada, iar unde neaua s-a topit au rasarit ghiocei. Culoarea rosie simbolizeaza dragostea catre frumos si aminteste de curajul tanarului, iar cea alba este a ghiocelului, prima floare a primaverii.

Februarie

Despre toleranta, despre puterea de a ierta, despre adaptabilitate si deschidere ti-as putea vorbi, dupa aceasta perioada de tacere...

Despre cinci saptamani in care baia lui tati a devenit baia bunicului David, bucataria un spatiu in care luam cina toti patru si mic-dejunul doar trei, despre televizor care a mers cat nu a mers in viata lui, tu cu ochii in el mai mereu, despre cea mai mare zapada de care imi amintesc post-copilarie, despre viscol si problemele natiunii romane dupa o iarna scurta, dar grea, despre demisia premierului, alaturi de cabinetul sau politic, despre turele de parc facute cu sania vecinului Adi, trasa de viteazul nostru tatic si sot, despre "sechestrarea" noastra, indirecta, in casa si putinele, dar fericitele evadari, despre incercarile de a oferi o noua perspectiva alimentara, dar si de viata, unui om trecut de 70 de ani, despre tabieturi zilnice duse pana la monotonie absoluta, ca la carte gen: trezire, desene si leneveala, preparat oala de ceai pentru bunicul, pregatit mic dejun pentru una bucata mamica, hranit un copil, dupa ce am servit un bunic un mic dejun super-sanatos, mananca si mama, face mama cafea din cereale (adica total inofensiva) pentru bunicul, spalat vase, pregatit pranz, culcat copil, continuare pregatit pranz sau putina leneveala, luat a masa de miez de zi in trei, iesit afara din cand in cand, gandit la cina, gatit la cina, asteptat tatic muncitor, luat masa in patru, tabieturi de seara, bunicul se retrage la 22.00, schimbam post TV de la stiri: URA! Respiram!

Dincolo de fulgii de nea, tot Universul s-a cam invartit intre trei camere a patru pereti si patru personaje...

La multi ani, Clara!

Cate o aniversare ("La multi ani, Bianca, Alexandru, Roberta, Clara, Tudor, Catrina!"), cate o vizita la bunicute ori cate o iesire in parc, cam la atat s-a rezumat socializarea noastra...

Aniversarea lui Rares - 3 ani

Raceala de la inceputul lunii februarie (cu numarul cinci!) si clasicul curs de nasuc simpatic a marcat inceputul perioadei cu patru locuitori in casuta noastra. Iar la final, revenirea bunicului la vatra a fost marcata de o febra a carei cauza inca le mai asteptam cand am inceput sa scriu aceasta poveste. Deci, in aceasta perioada am incetat sa iti relatez din mijlocul evenimentelor, febra fiind maxima, gandurile fiind multe, incercarile de a-ti scrie chiar multiple. Rezultatul a fost: o mica eruptie de piele (sa fie viroza, sa fie rubeola...).

Cine a spus ca cei mari raman la casa lor, cu obiceiurile si agoniselile de-o viata, iar cei tineri este bine sa isi faca propriul cuib, era un intelept. Si cand cel tanar incearca sa schimbe metehne de o viata, sa ofere alta perspectiva care sa duca un trup cu ceva vechime dincolo de limitele la care spiritul doreste... clacheaza! Da! In fiecare zi clacam si in fiecare zi o luam de la capat!

La Bianca - 3 ani!

Mi-e greu sa scriu si sa formulez pozitiv, am schimbat patul in care am dormit, ne-a revenit sufrageria, am schimbat locul in care te adormeam (din dormitorul nostru, care a revenit bunicului, in dormitorul tau), am incercat sa oferim un "acasa" batranului parinte, am trecut prin exercitii grele de auto-control, unele reusite, altele mai putin, chiar esuate, am incercat din raspunteri sa scap de gandul ca sunt responsabila pentru Univers si viata celor de langa mine, fie si cand e vorba de viata celui care m-a crescut.
Mi-am dat seama ca lupta mea este inutila si a ramas doar ca sa ma rog pentru putere, sanatate si intelepciune! Am invatat sa privesc mai putin unilateral lucrurile, sa observ eforturile celuilalt de adaptare, am aflat lucruri noi despre mine si copilaria mea. Au fost seri taciturne si zile fara o comunicare profunda, au fost si lacrimi si nervi, bucurii mai putin, poate doar aceea a faptului ca bunicul a plecat sanatos tun, cu o speranta de viata de 90 de ani (dupa spusele medicului), fara pastile si cu o traista de ingrediente sanatoase care sigur vor zace vreo doua luni pe balcon... Nu stiu ce sa iti mai zic. Inca nu am starea tonica pentru amintiri din copilarie si pentru rememorarea evenimentelor din acea perioada. Cert este ca, pe cat m-au imbatranit aceste saptamani, pe atat m-au eliberat din jugul unei griji fals asumate.

La multi ani, Alex! - 5 ani

As putea sa reiau nu de unde am ramas (1 februarie), ci din acest week-end.
Sambata, 25 februarie s-a crestinat micutul David-Paul, nepotul unchiului Paul (Dzeu sa il ierte) despre care ti-am povestit in ianuarie 2012: metrou pana in Charles de Gaulle, autobuz fara bilete pret de o statie si iata-ne ajunsi la bisericuta din incinta primariei sectorului I, un lacas special, cu un preot special, loc in care am mai participat la o cununie religioasa, acum cativa ani. Cu febra ta la purtator, noi inconstienti ca te scoatem din casa, dar la 14 grade Celsius - cine ar fi rezistat dupa 5 saptamani de temnita (aici zambesc) - iata-ne fugiti de acasa, imbracati simplu, ajunsi chiar si la restaurant, dupa crestinare, tocmai in alt capat de oras, la un local unde l-am sarbatorit pe micut cu tine in brate, caci scumpe ti-au mai fost bratele mele zilele astea, draga de tine... 

Acesta este dezideratul meu pentru luna lui Martisor!

In ceea ce priveste dispozitia ta, micile agresivitati temporare, sunt primele constientizari ca nu suntem inseparabile... teama de abandon este una din marile noastre teme de viata. O sa incerc sa iti vorbesc cu calm despre ce simt cand te vad manifestandu-te asa... dar sa nu iti neg trairile, sa nu iti spun sa nu mai faci asa, caci asa nu este frumos ori ca nu imi mai place de tine sau ca nu te mai iubesc cand face asta... Am sa incerc sa te las ca sa iti manifeste micile furii dar, fara a permite sa te lovesti (asa cum constat ca ai deprins) ori sa ma lovesti! Am sa incerc sa te asigur de iubirea mea neconditionata doar privindu-te in ochi ori imbratisandu-te in tacere ori cantandu-ti ceva foarte incet, vorbe aproape soptite...

Sambata - o zi fara somnul de pranz, o premiera, s-a incheiat cu o toropeala ce ne-a cuprins, imediat cum am ajuns acasa, adormind regulamentar, toti trei, la unison, de la ora zece seara... Si ce dulce a fost somnul din nou in patul si in dormitorul nostru drag in care ne-am si trezit duminica apti pentru o noua zi plina de entuziasm si activitati! 

Inger, Ingerasul meu...

O slujba religioasa deosebita in care am ascultat 
despre falsitatea mesjaelor care circula pe Internet si care folosesc icoana drept instrument de convingere pentru deplorabilul: "da-o mai departe, caci daca nu...."; 
despre Geneza si cum Eva nu este subordonata lui Adam sau cu mai putine sanse la mantuire, ci egala sa, de o potriva cu acesta, ceea ce denota egalitatea intre sexe, din perspectiva "drepturilor" in fata celor Ceresti; 
despre cum Adam a fost facut dupa chipul Lui, dar cum dupa asemanarea primul om a fost facuta Eva; 
despre faptul ca barbatulului i-a fost incredintata ascultarea si a fost invatat ce trebuie sa faca pentru cainta si mantuire, si de aici faptul ca perechea lui, femeia, trebuie sa il asculte si sa il urmeze, pentru a fi si ea mantuita; 
despre cum Eva nu a ascultat de sot, asa cum acesta a invatat-o, ci de sarpele cel rau;
despre cum Adam a dat vina pe femeie pentru ca au devenit muritori pe pamant si uite asa si-a pierdut el barbatia.... 
Pasajul cu ascultarea este gresit interpretat de multi. 
Chemarea la inceput de Post de a alunga lipsa de pocainta prin post are rolul de a ne invata ca aceasta perioada de pana la Paste ne poate scapa de pacatul originar de a face vinovat pe celalalt pentru greselile noastre. 
Am mai ascultat despre cei saraci cu duhul si nu trebuie sa ne gandim la cei mai putin inzestrati in latura mentala, ci la cei care au o personalitate puternica, inzestrati cu claritte a muncii si care reusesc sa isi opreasca pornirile.
Pacat nu este doar ceea ce savarsim si nu este mai pacatos cel care doar gandeste, dar nu are putinta. De exemplu, un copil mai slabut la trup si mai necajit nu se poate bate cu unul vanjos si mai puternic decat el. Dar faptul ca nu se poate pentru ca nu este o egalitate fizica intre cei doi, nu ii confera, celui slab, circumstante atenuante si un privilegiu in fata lui Dzeu. El este la fel de pacatos pentru ca uraste, pentru simplu fapt ca a gandit tau despre alt copil. 

Daca extrapolam, ar trebui sa invatam sa ne toleram si superiorii ierarhici, acolo unde muncim. Nu te poti porni imporiva unui sef, dar asta nu te scuteste de pacat. Pare greu de aplicat, stiu prea bine! :). Platim doar ca ne-am gandit sa cerem socoteala. Cu alte cuvinte, dreptatea nu ne-o facem noi si judecata nu ne apartine... Aceasta a fost si invatatura de Duminica, constientizata intens. 

Rolul Postului consta nu in a consuma un anumit gen de mancare, doar, ci si a incerca sa fim mai buni, sa iertam, sa ne impacam cu cei certati. De cate ori am vrut sa devenim mai umani si de cate ori reusim acest lucru?...

HRANA

Inchei cu "painea noastra cea de toate zilele".

Da, am incercat sa fac PAINE!

Mi-a si reusit:

200 gr faina alba
300 gr faina neagra 1 lingura zare (dupa gust)
1/2 lingurita zahar invertit (de trestie/brun)
3 gr drojdie praf sau 10 gr drojdie proaspata
(Uneori) o ung cu un ou inainte de a o baga la cuptor. In ou presar oregano/busuioc/alt condiment (dupa prefereinta).
O cosmetizez cu mac /seminte de in / susan / floarea soarelui / seminte de chia / fulgi de ovaz sau secara (dupa chef, dar semintele oleaginoase nu in exces).
Pasi: 1. Se amesteca faina cu apa si lasam la Autolyse, acoperind castronul in care am amestecat faina cu apa cu o folie de plastic pentru alimente / prosop umed / capac care sa acopere etans castronul si lasam 30' pentru imprietenire.
2. Dupa 30' descoperim castronul si adaugam sarea si drojdia (daca este propaspata se activeaza amestecand drojdie+putina sare+putin zahar brun si lasandu-le in pace 10-15'), framantam 15-20' pana aluatul se dezlipeste de maini si devine elastic.
3. Acoperim din nou castronul si o lasam la dospit 60'.
4. Dupa 60' se baga la frigider pt 12h (eu o pregatesc seara, pentru dimineata sau de dimineata si o coc seara tarziu, pentru a doua zi).
5. A doua zi dimineata sau in seara respectiva (dupa caz), scoatem castronul de la frigider, pe o suprafata infainata, rasturnam aluatul fara sa tragem de el, fara sa-l sfasiem.
Modelam cum dorim - sub forma de bagheta sau rotunda sau sau lipii sau painici mici pe care le punem intr-o tava rotunda... ca sa formeze o floare (vezi maginea mea).
 

Pot fi coapte in tavi de cozonac sau tava rotunda de tort sau in tava de la cuptor pe hartie de copt.
6. Lasam la dospit cam o ora adica pana cand, daca vom apasa cu degetul, observam ca ne ramane urma si aluatul nu-si revine la normal, dar se ridica putin.
7. Se prepara pt copt: umezita cu apa, unsa cu ou, presaram cu cele enumerate mai sus. 

8. Introducem la cuptorul incins in prealabil (eu o coc la 200 grade, timp de 45'). Eu bag jos in cuptor un vas cu apa, tava care sa faca aburi in cuptor. (alta idee: sa dai cuptorul la 240 si dupa primele 10' sa scoti vasul cu apa si scazi putin temperatura la 220) . 

 9. O scoti din cuptor pe un grilaj (sa poata respira pe toate partile) si o lasi sa se raceasca (neaparat sa se raceasca COMPLET) inainte de a servi.

Ma bucur ca am revenit si iti scriu, chiar daca, atunci cand gatim, bucataria arata, la final, asa: